De la tenis la golf cu... Florin Segarceanu

Intre doua sesiuni de golf, intre cele câteva sute de mingi exersate in driving range-ul recent inaugurat la Zurbaua, in vestul Bucurestiului, Florin Segarceanu si-a facut timp pentru a rememora câteva dintre momentele de inceput ale carierei sale de golfer amator. Apoi, in linistea de la marginea padurii, discutia a alunecat catre asemanarile si deosebirile dintre sportul care l-a consacrat si noua pasiune.

Povesteste-ne când si cum ai inceput sa joci golf!

Când inca eram jucator de tenis, am vazut foarte mult golf in America, in Florida si in California, unde sunt foarte multe terenuri. Multe locuri unde se tin turneele de tenis se afla exact lânga terenuri de golf, pe care, automat, aveam si noi acces gratuit. Ne duceam sa ne jucam. Unii dintre noi mai stiau câte ceva din sportul asta. Eu, in niciun caz. Pentru mine era doar asa, o relaxare pe un teren frumos, verde, cu iarba foarte bine ingrijita, cu niste lovituri ca la tenis, doar ca loveam mingea de golf. Acela a fost primul meu contact. Apoi, acum 7-8 ani, dupa ce renuntasem la cariera de jucator de tenis si ramasesem doar antrenor la Cupa Davis, când incepuse deja sa se promoveze Clubul Diplomatic ca un club de golf, in sensul ca era reamenajat, mi-am cumparat un set de golf, cum au facut-o si doi dintre prietenii mei, Dinu Pescariu si Mihai Fulea.

Ne-am zis sa vedem impreuna cum este acolo si sa incepem usor-usor sa invatam. Acesta a fost practic primul pas. Eram destul de sârguinciosi. Uneori mergeam de câte doua ori, alteori de câte trei ori pe saptamâna. Ca autodidacti. Asta a fost o mare greseala, cel putin din partea mea. Poate si a lui Dinu. Nu concepeam ca trebuie sa luam lectii de golf. Fuseseram jucatori de tenis profesionisti si ne-am spus ca nu este totusi decât o miscare, pe care o vizualizam si incercam s-o imbunatatim dupa standardele noastre. Nu aveam nicio idee ce inseamna dinamica unei lovituri de golf. In acelasi timp, este foarte adevarat ca nu existau profesori care sa-ti dea incredere. Era la club un profesor care ne simpatiza pentru ca ne stia ca jucatori de tenis si care ne mai spunea câte ceva unde i se parea ca am gresit. Cert este ca nu ne-am dus niciodata sa luam lectii. Asta era mentalitatea noastra din acel moment, ca nu avem nevoie si ca sigur vom reusi sa jucam si singuri. Poate ca era si o ambitie la mijloc. Un fel de miza intre noi. Dupa un an, dupa ce am defrisat aproape toata iarba de pe teren – sta marturie si un interesant DVD filmat de sotia mea - incet-incet ne-a prins acest joc. Am intrat intr-o competitie cu Dinu, care dintre noi joaca mai bine. Aproape de fiecare data jucam la pariu. Asa am prins acest microb al golfului. Anul urmator, am luat contact, usor-usor, cu lumea care juca mai de mult, cu jucatori de golf straini. Am inceput sa ne interesam din ce in ce mai mult. Când plecam in strainatate, mergeam sa vizitam anumite terenuri. Asa am intrat in lumea aceasta a golfului, una mai speciala. Din pacate, golful este catalogat de unii ca un sport elitist si apartinând doar unei anumite categorii sociale, ceea ce nu este adevarat. Sigur, este practicat in lume de majoritatea celor cu bani, pentru ca este un excelent sport de socializare, care te face sa-ti petreci câteva ore pe un teren fara sa te deranjeze nimeni, cu un partener de afaceri sau cu un viitor partener de afaceri. Este, de altfel, renumit prin asta. Si apropo de acest aspect! Când esti pe teren cu cineva, iti dai seama ce fel de om este, iti dai seama de adevaratul sau caracter. Il vezi daca-i irascibil, cât de corect este, iar asta arata si modul sau de a proceda in afaceri. Sportul scoate din oameni ceva ce acestia pot ascunde altfel foarte usor. Iar golful este un revelator.

Chiar e un joc scump?

Este. Nu putem spune ca-i ieftin. Insa nu depaseste cu mult tenisul. Un echipament mediu de joc costa poate putin mai mult decât unul mediu de tenis, insa diferenta este ca o trusa de golf rezista ani intregi, in timp ce niste rachete de tenis nu tin atât. In rest, consumabilele sunt cam la aceleasi costuri. Ar mai fi o diferenta la taxele de joc. Oriunde ai merge in lume, pretul pentru a juca 18 cupe este de la 50 de dolari in sus. Insa daca stai sa te gândesti ca joci trei-patru ore si compari cu costul inchirierii unui teren de tenis, vei vedea ca diferentele nu sunt foarte mari. Situatia nu e nici pe departe atât de dramatica pe cât este perceputa la noi in tara, ca nimeni nu se poate atinge de golf. Cine isi permite sa se duca la schi si sa cumpere ce-i trebuie pentru a juca tenis poate merge fara probleme si pe un teren de golf.