Florin Segarceanu

S.L.: Exista vreun aspect de care ati devenit constient acum, la jumatate de secol de viata, si pe care in prima parte a existentei dumneavoastra nu-l intuiati?
F.S.: E o intrebare delicata, pentru ca varsta asta, de 50 de ani, poate parea frumoasa, dar e si putin stresanta. Spui 50 de ani, jumatate de secol, esti in a doua parte a vietii. Sa fiu sincer, am avut o zi putin “depresiva”, insa familia si prietenii m-au incurajat, spunandu-mi ca nu e importanta varsta, ci cum te simti. Eu ma simt ca la 20 de ani, imi vine sa fac aceleasi lucruri. Singura problema, de care sunt constient, este ca fizicul, din pacate, nu mai e acelasi, si efortul depus in tinerete se resimte acum. S-au adunat multe probleme fizice, la coloana, la incheieturi... Dar incerc sa trec peste ele. De aceea m-am axat mult pe golf, pentru ca e un sport mai bland in privinta exercitiului fizic.

S.L.: Care sunt valorile dupa care v-ati ghidat in viata?
F.S.: Am crescut in sport, si aici valorile sunt destul de clare. Tenisul e un sport alb, un sport curat. Conteaza mult competitia, conteaza sa fii corect cu tine si cu adversarul, sa recunosti cand acesta e mai bun, sa fii corect pe teren. Aceste valori s-au transmis si in viata privata, unde am incercat sa fiu corect, sa-mi ajut familia si copiii, sa ajut cat mai mult pe toata lumea si sa fac lucruri pozitive care sa ramana in urma mea.

S.L.: Ati ales sa investiti in golf o parte din banii castigati din tenis?
F.S.: Cu regret, trebuie sa spun ca da. Am achizitionat o casa chiar la cupa 7 de pe terenul de golf al unuia dintre cele mai frumoase resorturi din Bulgaria, BlackSeaRama. E pe malul Marii Negre, langa Balcic, la 50 km de Vama Veche si va fi gata in aproximativ doua luni. Sunt vecin cu Dinu Pescariu.

S.L.: Ati practicat trei sporturi. Pe langa tenis si golf, a mai fost si baschetul, in liceu. Care v-a fost cel mai drag si care va este acum?
F.S.: Am facut baschet in liceu fiindca am facut o scoala sportiva (Scoala 35) si trebuie sa recunosc ca m-am indragostit de baschet pentru ca e un sport de echipa. In tenis, iti lipseste uneori colaborarea in echipa. Tin minte ca la un moment dat chiar l-am suparat pe tatal meu, pentru ca chiuleam de la tenis ca sa merg la baschet. Tenisul a ramas insa sportul meu de suflet. L-am practicat atatia ani! Acum insa, raspunsul e foarte simplu: sunt indragostit de golf. Daca as putea sa joc in fiecare zi, as face-o.